Siguranta circulatiei la scoala

Începe şcoala! Atenţie sporită la cei mai tineri utilizatori de drum

La început de an şcolar, Violeta Bulc, Comisarul UE pentru transport a transmis un puternic mesaj tuturor conducătorilor auto, dar şi celor care sunt răspunzători de siguranţa circulaţiei:

„Începe noul an şcolar. Vă rog să ţineţi cont de acest lucru, acordând o atenţie specială celor mai tineri utilizatori de trafic. Nici un copil nu ar trebui să devină o parte din statisticile accidentelor rutiere! Deci, hai să conducem cu grijă şi să fim toleranţi”.

Pentru cei care veghează la siguranţa circulaţiei rutiere noul an şcolar este un prilej de a reveni atât cu sfaturi pentru conducătorii auto cât şi cu noi metode şi programe de educaţie rutieră pentru copii. De necesitatea educaţiei rutiere nu se îndoieşte nimeni. De eficienţa ei însă putem să mai discutăm.

Comportamentul copilului în spaţiul rutier poate fi caracterizat la prima vedere ca imprudent şi imprevizibil. Statistica arată că din accidentele grave produse, o parte importantă sunt datorate imprudenţei copiilor cu vârste între 6 şi 14 ani.

În ultimii 5 ani, aproximativ 500 de copii din Iaşi, dar şi din zona Moldovei au fost victime ale accidentelor rutiere, 374 de copii au fost loviţi de maşini pe stradă, iar 129 erau pasageri în maşini. Opt au decedat.

Iată un motiv extrem de serios pentru a căuta modalităţi mai eficiente dar şi mai atractive prin care să ne educăm copiii în spiritul disciplinei rutiere. Cred însă că înainte de toate ar trebui să ne gândim la propriile noastre imprudenţe. Atitudinea şi comportamentul nostru este primul model pe care copilul îl observă şi bineînţeles îl adoptă. Trebuie să se facă ore de educaţie rutieră în şcoală chiar din clasa I-a, consideră mulţi părinţi atunci când sunt întrebaţi cu privire la modalităţile eficiente prin care i-am putea face pe copii să circule prudent şi corect. Aceiaşi părinţi însă îşi târăsc copilul de mână printre maşini şi tramvaie traversând prin loc nepermis şi fără să se asigure. Care va fi reacţia pe stradă a copilului care îşi observă tatăl aflat la volan conducând imprudent şi incorect.

Cum să mai creadă elevii în poveţele date de profesori la ore atunci când îi văd pe stradă la fel de neatenţi şi imprudenţi ca şi copiii. Şi dacă copiii au scuza imaturităţii vârstei profesorii nu ştiu cum pot fi scuzaţi.

Cât de bine structurate, cât de atractiv formulate campaniile de educaţie rutieră nu vor fi decât apă de ploaie dacă cei care le gândesc şi le desfăşoară nu vor fi ei în primul rând modele pentru copii.

Acum o dată cu începerea noului an şcolar să încercăm să facem educaţie rutieră şi prin propriului nostru comportament indiferent dacă suntem şoferi sau pietoni.

Fiind noi disciplinaţi în trafic, copii vor fi şi ei la fel.

Facebooktwittergoogle_plusFacebooktwittergoogle_plus

Lasă un răspuns