Accidentele rutiere reprezintă principala cauză a decesului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani. Statistica provizorie pentru anul 2018 a Uniunii Europene privind vârsta celor decedați în accidente rutiere arată că 17% din totalul celor care au murit în accidente rutiere au vârsta până în 25 de ani.
Adolescența este perioada de construcție a individului, caracterizată prin comportamente transgresive (asumarea de riscuri și simțul invulnerabilității). Această perioadă este, de asemenea, asociată cu o lipsă de percepție obiectivă a riscului.
În prezent numărul adolescenților (cu vârsta peste 18 ani în România și 16 ani în alte țări UE) care obțin permisul de conducere încă de pe băncile școlii a crescut semnificativ atât în mediul urban cât și în cel rural. Nu de puține ori părinții oferă în dar la majorat adolescenților cadou o mașină. La fel a crescut și numărul celor care conduc scutere sau mopede de diferite cilindree.
În anul 2011, în Franța, Ministerul Educației și Delegația pentru siguranța rutieră a solicitat un studiu privind evaluarea acțiunilor de educație rutieră în licee și școli profesionale (CFA) Institutului Francez de Știință și Tehnologie pentru Transporturi, Planificare și Rețele (IFSTTAR).
Acest studiu numit PEARL (proiect de prevenire și educație a șoferilor în liceu) s-a desfășurat între anii 2011 și 2014 și a avut ca obiectiv să evalueze acțiunile de siguranță rutieră în licee și școli profesionale (CFA) și măsura impactul lor asupra comportamentului tinerilor.
Rezultatele date publicității în anul 2017 au subliniat necesitatea de a promova acțiuni educaționale de siguranță rutieră axate pe dezvoltarea aptitudinilor și a relațiilor psihosociale, exploatându-se noi pârghii pentru educarea elevilor și tinerilor în acest domeniu:
- capacitatea de a rezista presiunii de grup,
- valorificarea comportamentelor pozitive,
- propunerea unor soluții concrete adaptate situațiilor întâmpinate de tineri
Acest studiu a concluzionat, de asemenea, cu privire la importanța consolidării cunoștințelor elevilor cu privire la cauzele directe ale accidentelor rutiere și a necesității de a se insista asupra percepției riscului.
Și în România numărul tinerilor care mor în accidente rutiere este semnificativ. Din păcate la nivelul liceelor prezența factorilor răspunzători de educația rutieră a adolescenților este mai mult decât sporadică, ea materializându-se mai mult în “sfaturi” pentru adolescenții pietoni. Despre acțiuni de educare și responsabilizare a adolescenților șoferi nu am auzit.